Bugetul UE şi priorităţile României

În contextul politic actual, în care Partidul Naţional Liberal încearcă să obţină un traseu corect pentru România, prin reîntoarcerea la alegători în alegeri anticipate, la nivel european sunt în plină desfăşurare negocierile pentru viitorul exerciţiu bugetar, 2021-2027.

Premierul României, Ludovic Orban, şi preşedintele Klaus Iohannis au participat în ultima perioadă la întâlniri la nivel înalt, cu acelaşi mandat pentru România: un „buget ambițios”, echilibrat între obiectivele de creștere și convergență și răspunsul la noile provocări la nivel european; cu menținerea rolului central al politicii de coeziune pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a decalajelor de dezvoltare. („Niciun stat membru nu ar trebui să sufere descreșteri abrupte și disproporționate în alocările pentru Coeziune”, declarația comună a celor 15 state membre printre care și România, ce formează grupul “Prietenii Coeziunii”, declaraţie semnată la summitul din Portugalia din 1 februarie.)

Aşadar, viitorul Cadru Financiar Multianual este în perioada de vârf a negocierilor, iar pentru România reprezintă o şansă în plus să pledeze pentru fonduri substanţiale acordate investiţiilor de infrastructură, dar şi dezvoltării rurale şi susţinerii comunităţilor locale.

Există, la nivel european, două poziții divergente, cea a statelor contributoare și cea a statelor beneficiare. Marile contributoare  pledează pentru un buget de doar 1% din Venitul Național Brut (VNB) al celor 27 de state UE, mai bine direcționat și mai puțini bani alocați coeziunii. Iar “Prietenii Coeziunii”, printre care și România, insistă ca suma alocată politicii de coeziune să rămână aceeași ca și în exercițiul financiar care se încheie. 

Președintele Klaus Iohannis a discutat pe această temă, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, interesele României fiind astfel susţinute.

România este direct interesată în atingerea cât mai curând posibil a unui acord politic privind viitorul buget european, care să permită demararea la timp a următoarelor programe și proiecte cu finanțare europeană. Politica de coeziune este principalul instrument în recuperarea decalajelor de dezvoltare și atingerea unor condiții echitabile pentru toate statele membre. Iar pentru România reprezintă o șansă în plus la a mai putea finanța proiectele macro de infrastructură din fonduri europene. Sunt pe deplin mulţumit de faptul că România este în sfârşit reprezentată la nivel european de o voce unitară, cu acelaşi mandat şi cu aceleaşi interese: ale românilor!

Vă mulţumesc!

Senator Cornel Popa

PNL Bihor

Posted in: PNL Bihor

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.