Școala românească și provocările prezentului

Revin la subiectul școlii românești, pentru că se succed știrile care îngrozesc o țară întreagă: de la tavane care cad în pauzele dintre ore, la copii de nici 10 ani care vandalizează o școală întreagă. Pare că lucrurile scapă de sub control, iar primul lucru care îmi vine în minte este subfinanțarea cronică a educației, care a dus la neatingerea unor obiective esențiale.

Faptul că, deși se discută de ani buni despre necesitatea psihologilor școlari, încă nu avem acești specialiști în școli decât sporadic își spune cuvântul astăzi.

Noile generații de copii își cer drepturile la atenție sporită, metode noi de abordare, personal suficient la clasă și în școli pentru a răspunde provocărilor la care copiii sunt supuși. Toate acestea sunt cunoscute și discutate în ultimii ani, sunt scrise în declarații politice și asumate verbal, dar realitatea arată că Guvernul nu înțelege să le și finanțeze.

Zilele acestea, Federația Sindicatelor Libere din învățământ a cerut răspicat pază în fiecare școală și prezența psihologilor școlari. Mi-e greu să cred că se va întâmpla acest lucru peste noapte. Dar vreau să văd că autoritățile înțeleg gravitatea situației și faptul că apelul sindicaliștilor din educație este unul extrem de serios.

Vreau să văd fapte, așadar! Da, știu că toate acestea costă, dar mai știu și faptul că Guvernul poate aduce bani din acele capitole care nu aduc niciun beneficiu cetățenilor, din acele cheltuieli negândite care împovărează bugetul de stat și că poate stopa pierderile de bani cauzate de greșelile de guvernare. Așadar, sunt bani de investit în educația românească, trebuie doar să existe voință și determinare. Actuala putere nu are nici una, nici alta. Și, mai grav decât atât, nu are anvergura necesară stabilirii pașilor corecți și urgenți pentru recuperarea pierderilor din sistemul românesc de învățământ.

Și nici măcar nu este nevoie de inventarea unor noi drumuri sau găsirea unor soluții miraculoase. Este, pur și simplu, vorba despre aducerea capitolului EDUCAȚIE în fruntea listei de priorități și bugetarea ca atare! Scara valorilor noastre este răsturnată cât timp Guvernul crede că doar mărind niște salarii salvează educația, dar continuă să permită ca abandonul școlar să crească, cât timp tolerează lipsa școlilor acolo unde este nevoie și copii care merg kilometri întregi pe jos până la cursuri. Și acestea sunt vârful icebergului. Lipsurile multe și grave sunt tăcute, ascunse agendei publice, dar sapă adânc și temeinic la temelia noastră ca națiune, pentru că ne iau șansa la generații viitoare educate și școlite exemplar la noi în țară.

Da, este timpul să resetăm așteptările și să investim acolo unde cerem rezultate! Valorile nu se cresc cu firimituri!    

 

Vă mulţumesc!

Senator Cornel Popa
PNL Bihor

Posted in: PNL Bihor

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.